11 iunie 2013

111.Distrugerea Iugoslaviei - programarea lucida a unui infern ! Ultima parte.

   A sosit momentul ultimei parti din acest studiu care a ajuns sa detina recordul la vizualizari si a fost preluat de inca 8 site-uri de diverse orientari si tematici, demonstrand ca problema discutata este inca la ordinea zilei si intereseaza publicul, dar in acelasi timp si faptul ca autorul ( colegul Costas) stie sa se documenteze si sa-si arate punctul de vedere.
   Cititi-l si comentati-l va rog.

- nemotoujours -



CAPITOLUL III
Concluzii şi gânduri



   Incheind acest studiu nu pot sa spun decat faptul ca este cu adevarat  revoltator cum un stat – aici incluzand si populatia acestuia- poate deveni o tinta predilecta a unor interese si politici contrare regulilor instituite de-alungul timpului sub forma de norme juridice.  Mijlocul folosit este unul chiar istoric , folosirea fortei fiind o modalitate prea eficienta si la indemana pentru a nu fi folosita. Am observat cum conceptul de forta poate lua forme cameleonice, aratandu-se sub diverse forme inselatoare: un ajutor financiar in schimbul unor rezultate favorabile la nivel politic, schimburi de armament intre diferite state pentru diferite facilitati. Acest razboi balcanic nu a fost unul nicidecum regional sau European pur ci, dupa cum am putut descoperi, conexiunile se intind pana in Asia – Iran- si America de nord; chiar daca fiecare episode a avut unele particularitati, totusi, toate acestea se inlantuie intr-o maniera logica si atent gandita. Bosnia cat si Kosovo nu au fost altceva decat o repetitie pentru ce avea sa urmeze : conflict militar cu valente religioase. Interesant este conturarea de tabere in acest conflict, fiecare avand cate un pion principal: rusii crestin ortodocsi de partea sarbilor iar americanii – un mozaic confesional- de partea mulsumanilor bosniaci si albanezi.Interventia Iranului cat si a Turciei in ecuatia conductei croate si a zborurilor  negre nu face decat sa complice si mai mult continutul razboiului: s-a dorit o islamizare a Europei balcanice ?  In acest sens , avand informatiile necesare, pot afirma ca in privinta bosniei sunt certe prezentele mujahedinilor – mulsumani din diferite colturi ale lumii ce lupta pentru cause religioase- cat si a  voluntarilor greci in special, evident sprijiniti si de altii din state crestine:  

 Steagul Greciei arborat dupa cucerirea de catre sarbi a enclavei Srebrenica 

   Daca taramul Bosniei a fost locul confruntarii la nivel ideologic , Kosovo de cealalta parte a reprezentat un risc asumat de catre americani. Un indiciu in acest sens ar putea sa-l reprezinte , in opinia mea, comunitatatea numeroasa albaneza din America care a incercat sa promoveze cauza Kosovo pe orice cai. Gruparea terorista UCK – K.L.A. a fost scoasa in mod inexplicabil din categoria gruparilor de acest tip dupa ce in prealabil tot americanii o catalogasera astfel. Insa strategia nu a fost deloc una fortuita deoarece, la o analiza amanuntita, constatam ca statul albanez este sigurul din zona balcanica care promoveaza politica Americana si care s-a ridicat foarte mult datorita acestora; avand support albanez, americanii au acces si in aceasta zona unde s-ar parea ca le era restrans accesul. 

   Ce ma intriga cel mai tare, facand abstractie de cele mentionate anterior, este naivitatea statelor din jurul Serbiei – Bulgaria cat si Romania- care au contribuit la operatiunile de bombardamente ilegale intreprinse de catre NATO prin oferirea aliantei aeroporturilor acestora. Crestini care au intors spatele altor crestini acest lucru fiind cel mai de condamnat !  

   Intr-un final nu pot decat sa admir “indrazneala” sarbilor de a incerca sa se opuna tentatiei aproape irezistibile de a te lasa condus !
.


  
   Sârb, bosniac, croat, albanez, sloven sau muntenegrean? De fapt, oameni uniţi prin limbă, cultură şi simţire! Nicio graniţă trasată pe un calculator sau pe o hartă învechită nu poate pune capăt unui tumult interior ce se va moşteni cu generaţiile. Desigur aceste relatări par unele îndepărtate și parcă anacronice în contextul actual în care Europa tuturor se confruntă cu o criză la un nivel mai elevat, aceasta născându-se dintr-o strânsă „prietenie și cooperare”. Însa, nu cred că cineva care a trăit sau care a avut privilegiul de a se informa și de a cunoaște toate acestea poate să dea uitării sau să considere că totul va fi ca înainte. Nimic nu va mai fi cum a fost! Dureros nu este desfășurarea violentă a evenimentelor, ci modul înșelător ba chiar viclean în care unele persoane – ființe umane ca noi toți- pot să modeleze niște valori universale astfel încât ele să devină stimulent pentru comiterea de atrocități; libertatea este ceea ce fiecare dintre noi nu concepem să pierdem în niciun chip și astfel ea este cea care ne animă la dezbinare în momentul în care suntem în primejdie să fim lipsiți de aceasta. Lucrul care pe mine m-a făcut să îmi pun întrebări în tot acest război este acela al neîncrederii care s-ar părea că dăinuie, ea neputând fi nicicum eradicată. Cumplit mod în care viața să ia sfârșit: ucis de un vecin cu care ieri ai vorbit și pe care l-ai ajutat, ucis de un prieten pe care întotdeauna te-ai putut baza. Războiul acesta a făcut ravagii mai mult pe plan psihologic decât în materialitatea sa.

   Consider că soarta tuturor victimelor a fost hotărâtă din timp, iar șansele au fost nule deoarece cei care trebuiau să medieze această criză SOCIALĂ și nicidecum MILITARĂ  au reușit să creeze un scenariu în acord cu evenimentele: forța în locul cuvintelor și cuvinte în locul faptelor! Toate aceste conjuncturi nefaste dar provocate de diverși factori interni, cât și externi au condus la veritabile crize de identitate: comunitățile s-au transformat în unelte discriminatorii în care excluderea a devenit un criteriu în sine de apartenență. Acest fapt a cauzat eșecul răsunător al societății internaționale. Constatarea ce imi aparține este întărită și de modul în care lucrurile s-au încheiat: s-a conchis că există un vinovat și nu vinovați.

    O dovadă vie a faptului că, în anumite situații, soluția este neimplicarea însăși exact ca atunci când nu intervenim pentru a salva victima unui accident rutier ce este prinsă între fiarele acesteia și preferăm sosirea medicilor de teamă să nu facem mai mult rău. Diversitatea la care mă refeream la începutul lucrării, legată de formarea statului iugoslav, reprezintă atât soluția cât și cauza. Natura noastră este una individualistă și gradul de toleranță este unul relativ scăzut, însă această limitare nu este insurmontabilă, ea putând fi cultivată și eventual omenia ce sălăsluiește în fiecare dintre noi va răzbi. Am putea crede că strigătele de ajutor și rugăciunile tuturor celor care au trecut în neființă au fost acoperite de șuieratul bombelor și de strigătele de luptă, însă ele se fac auzite în fiecare an!

.





Fie ca pacea și armonia să domnească iar ! 

pentru celelalte parti va rugam sa mergeti mai jos in cronologia blogului.



Studiu documentat si realizat de  COSTAS



BIBLIOGRAFIE

·         Christine Gray, International law and the use of force , second edition, Oxford university press 

·         Bill Text 101st Congress (1989-1990)H.R.5114.ENR H.R.5114 Foreign Operations, Export Financing, and Related Programs Appropriations Act, 1991 (Enrolled Bill [Final as Passed Both House and Senate] - ENR)

·         Năstase A., Aurescu B., Jura C., Manualul de Drept International Public – Sinteze pentru Examen, Edișia 5, Editura C.H.Beck , București, 2009 

·         Rezolutia A/RES/46/237

·         http://www.onuinfo.ro/documente_fundamentale/carta_natiunilor_unite/


·         http://ro.wikipedia.org/wiki/Consiliul_de_Securitate_al_ONU

·         http://daccess-ddsny.un.org/doc/RESOLUTION/GEN/NR0/348/90/IMG/NR034890.pdf?OpenElement

·         http://www.icj-cij.org/docket/files/70/6505.pdf




·         http://www.fas.org/irp/offdocs/nsdd/23-2222t.gif 


·         http://www.youtube.com/watch?v=-dd9nITrjyM

·         http://www.sipri.org/databases/embargoes/un_arms_embargoes/yugoslavia/yugoslavia-1991/un-security-council-resolution-713-1991

·         http://www.youtube.com/watch?v=9OohDHm1mcc&feature=player_embedded#!

·         http://daccess-dds-ny.un.org/doc/UNDOC/GEN/N93/221/90/IMG/N9322190.pdf?OpenElement

·         http://www.srebrenica.nl/Content/NIOD/English/srebrenicareportniod_en.pdf


·         http://www.youtube.com/watch?v=XMkqCncevBA

·         http://www.youtube.com/watch?v=xFfDlPpLuLI

·         http://www.youtube.com/watch?v=k1QCNeAhxoo

·         http://www.un.org/peace/kosovo/98sc1160.htm 

·         http://www.un.org/peace/kosovo/98sc1199.htm 

·         http://smsjm.vse.cz/wp-content/uploads/2008/10/sp30.pdf

·         http://blog.balder.org/billeder-blog/Hashim-Thaci-Bernard-Kouchner-Mike-Jackson-Kfor-Agim-Ceku-Uck-Wesley-Clark-October-1999-320.jpg

·         http://libcom.org/files/images/history/CK_building_on_fire_1999%5B1%5D.jpg

·         http://www.commondreams.org/headlines02/images/0504-02.jpg


·         http://sitemaker.umich.edu/drwcasebook/files/the_kosovo_report_and_update.pdf

·         http://www.youtube.com/watch?v=DpF7RCpEI8U

·         http://www.nato.int/docu/pr/1999/p99-012e.htm

·         http://www.nato.int/cps/en/natolive/official_texts_27433.htm

·         http://www.nato.int/docu/pr/1999/p99-064e.htm

·         http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/5/55/United_Nations_Security_Council_Meeting_3988_1010.3370v1.pdf


·         http://responsibilitytoprotect.org/ICISS%20Report.pdf

·         http://www.un.org/ga/search/view_doc.asp?symbol=S/RES/1674%282006%29





Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu