19 iunie 2013

120.Acum 100 de ani, Romania declara mobilizarea armatei!




Regele Carol I
         Carol I, capul oştirii române, în acord cu reprezentanţii partidelor de opoziţie, au decis intrarea ţării în acţiunea armată, prin Decretul de mobilizare nr. 4751 din 20 iunie/3 iulie 1913. Principele Ferdinand, inspector general al armatei, a fost numit prin Decretul regal nr. 4639, din 22 iunie 1913 comandant al armatei de operaţii în războiul balcanic, iar la conducerea Ministerului Armatei se afla generalul de divizie Constantin Hârjeu, având ca şef de Stat Major pe generalul de divizie Alexandru Averescu. Rapiditatea cu care s-a executat mobilizarea armatei romane, începută în noaptea de 22 iunie/5 iulie — spre 23 iunie/6 iulie 1913, a surprins comandamentul bulgar. Romania a chemat sub arme 509.820 de oameni, adica 6% din populatia tarii. Prin contribuţia majoră a Marinei, la conducerea căreia s-a aflat contraamiralul Eusebiu Eustaţiu, armata română a traversat Dunarea începând cu 2/ 25 iulie 1913 

 

 

 

 

 



col.(r) Miron Dumitru
 

DATI PAGINA:



Fotografie
Soldatii români, joaca hora. Ei sunt intr-un tren militar care se indreapta spre Bulgaria. Imagine surprinsa de un fotograf si publicata in publicatia GAZETA ILUSTRATA, preluata ulterior de presa internationala. Acum 100 de ani!
4
 Un razboi inutil, o pace controversata, un teritoriu ocupat vremelnic, un dusman redutabil in plus! Acesta este rezumatul campaniei din iulie-august 1913 din Bulgaria.

Daca sunteti interesati de istoria recenta a României, gasiti fotografii, extrase din presa vremii si recenta, din România, Bulgaria, SUA, Grecia, Austria, Rusia, pe pagina de facebook. https://www.facebook.com/pages/Al-doilea-razboi-balcanic/492454467471608
Pagina a fost vizitata de la infiintare de 45.634 de persoane. Pagina se poate accesa chiar si de cei care nu au pagina de facebook!
Multumesc tuturora celor care au avut amabilitatea si curiozitatea, de a poposi pe aceasta pagina, care, cum este normal, in luna august, dupa ce voi marca 100 de ani de la Conferinta de pace de la Bucuresti, isi va inceta aparitia. Asa se intampla cu paginile tematice!

col.(r) Miron Dumitru
...........................................

Completare (adusa de Suntem Romania !, extrasa din geostrategic.eu):


Cadrilater

     Cadrilaterul este un teritoriu de aproximativ 7.700 km² situat în sudul Dobrogei. Acest teritoriu compus din judeţele Caliacra şi Durostor a intrat în componenţa României în urma celui de-al doilea război balcanic. Acestui război i s-a pus capăt prin Tratatul de Pace de la Bucureşti (28 iulie/10 august 1913). Acest document consfinţea înfrângerea categorică a Bulgariei de către coaliţia compusă din Serbia, Grecia, Muntenegru, Turcia şi România. Totodată, acest tratat prevedea alipirea Cadrilaterului la ţara noastră. Trebuie spus că în respectivul teritoriu populaţia de origine română era extrem de redusă. Cadrilaterul a fost retrocedat Bulgariei prin Tratatul de la Craiova din 7 septembrie 1940. Conform acestui tratat semnat sub presiunea celui de-al Treilea Reich s-a procedat şi la un schimb de populaţie între cele două ţări. Astfel, circa 110.000 de români au părăsit Cadrilaterul pentru a se stabili în România, iar din ţara noastră au plecat în Bulgaria 77.000 de bulgari.

   Între România şi Bulgaria au existat divergenţe teritoriale încă din 1878. Statul bulgar a apărut în acel an ca urmare a prevederilor Tratatului de Pace de la Berlin (1/13 iulie 1878). Rusia sprijinea întărirea Bulgariei dorind să facă din acest stat un instrument al politicii sale panslaviste şi imperialiste. Întrucât principala ameninţare la adresa României venea dinspre Imperiul Ţarist factorii de decizie de la Bucureşti au devenit în timp ostili şi faţă de Bulgaria. La începutul secolului al XX-lea guvernanţii de la Sofia au schimbat macazul orientându-se către Austro-Ungaria. Ei visau la crearea unei Bulgarii Mari cu sprijinul monarhiei bicefale. Cu sprijinul Puterilor Centrale Bulgaria şi-a obţinut independenţa la 5 octombrie 1908. România deşi aliată cu Puterile Centrale a receptat apropierea dintre Austro-Ungaria şi Bulgaria drept o ameninţare. Izbucnirea primului război balcanic în 1912 a determinat România să solicite o rectificare a frontierei cu Bulgaria. La presiunile marilor puteri această rectificare s-a realizat la 29 aprilie/9 mai 1913 prin Semnarea Protocolului de la Sankt-Petersburg. România a primit pe această cale oraşul Silistra împreună cu zona adiacentă.

   Bulgaria nu a fost satisfăcută de câştigurile teritoriale obţinute în urma primului război balcanic fapt pentru care şi-a atacat foştii aliaţi în vara anului 1913. În conflict a intervenit şi Imperiul Otoman pentru a recupera ceva din pierderile teritoriale suferite. România a decis să intervină pentru a împiedica o victorie bulgară.   Guvernul condus de Titu Maiorescu a declarat război Bulgariei la 27 iunie/10 iulie 1913. Textul declaraţiei suna astfel:
„Guvernul român a prevenit la timp pe guvernul bulgar că dacă aliaţii balcanici s-ar afla în stare de război, România n-ar putea să păstreze rezerva ce-şi impusese până acum în interesul păcii, şi s-ar putea vedea silită să intre în acţiune.

   Guvernul bulgar nu a considerat necesar să răspundă acelei comunicări; dimpotrivă şi din nenorocire, războiul a început mai întâi prin atacuri fără veste bulgăreşti contra trupelor sârbeşti, chiar fără a observa regulile elementare de notificări prealabile care cel puţin ar fi dat dovadă de respectul convenţiilor şi crezurilor internaţionale.
În faţa acestei situaţii, Guvernul român a dat ordin armatei de a intra în Bulgaria.”

Titu Maiorescu, România, Războaiele Balcanice şi Cadrilaterul, p. 218-219.


Înfrângerea Bulgariei a fost rapidă şi totală, iar România s-a ales cu Cadrilaterul şi cu duşmănia vecinului de la sud de Dunăre. Recent, prin vocea ministrului de externe Cristian Diaconescu s-a adus în atenţia opiniei publice problema delimitării platformei maritime dintre Bulgaria şi România. Dar, după cum a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Peter Stano, România şi Bulgaria ar fi trebuit să-şi rezolve litigiile frontaliere înainte de aderarea la UE. Deci, ca de obicei, mămăligarii care conduc politica externă a României încep să cânte la trei zile după terminarea nunţii.

Autor: Prof. dr. Gheţău Gh. Florin

....................................... 

editare : nemotoujours

ATENTIE !
zilele acestea va urma un articol cu privire la acest subiect, scris tot de colaboratorul nostru dl.col.(r) Miron Dumitru.

.

.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu