Săptămâna dinaintea Lăsatului de Sec de Brânză se numește la rușii –lipoveni Maslenița (termen derivat din maslo
care înseamnă unt, ulei). Este o ultimă ocazie de manifestare a
cântului, a veseliei expansive și a poftelor gastronomice, înaintea unui
post lung și sever. Conform
cutumelor religioase, în timpul Postului Mare, în afara zilelor de
sâmbătă, duminică și a celor cu sărbători, este permisă numai mâncarea
fără ulei: luni, miercuri și vineri – hrană uscată, marți și joi – hrană
caldă. Se mănâncă pește de Bunavestire și Florii.
DATI PAGINA !
Sărbătoare
cu origini vechi – slave dedicate întâmpinării primăverii, Maslenița
conține aspecte ale cultului strămoșilor, ale celui agricol și familial.
Până în secolul al XX-lea se practicau elemente de erotică sacrală,
legate de magia fertilității. Despre caracterul familial – gentilic
mărturisesc denumirile zilelor sărbătorii: vineri – serile soacrei,
sâmbăta – șezătorile cumnatei. De cultul strămoșilor sunt legate
obiceiurile din ultima zi a masleniței. În Duminica iertărilor,
clătitele (blinî), mâncare rituală de pomenire la slavii de
răsărit, sunt nelipsite. Biserica ortodoxă a legat acestă perioadă cu
caractere precreștine la origini de calendarul pregătirilor pentru
postul pascal. (a se vedea IVANOV, Andrei, Dicționar religios rus – român)
Deși apar diferențieri locale (citiți descrierea obiceiurilor de Masleniță realizată de Iuliana Timofte), toate aceste acte și gesturi ritualice sunt răspunsuri la nevoia ancestrală de chemare a soarelui (de exemplu, dansul horovod - circular sau nu - are
un simbolism solar) și de asigurare a căsătoriei și fecundității. De
altfel, invocarea solară era punctul central al tradițiilor de Lăsata
Secului și la români, aromâni, bulgari sau grecii din Izvoarele (prin
aprinderea focurilor pe dealuri).
În continuare puteți vedea câteva imagini de la Maslenița na Kamenka
(Maslenița de la Carcaliu) din anul 1994, deci de acum 20 de ani. Satul
era plin de culoare, cu oameni voioși, participanți sau spectatori la horovod,
fetele țineau prăjini decorate cu batiste în vârf și cântau melodii
specifice. Iar cel mai important lucru este că toată această manifestare
se realiza în mod natural, fără indicații scenografice, cu alte cuvinte
era un obicei viu și nu un spectacol regizat.
O secvență importantă din Duminica Iertărilor / Duminica Lăsatului de Sec de Brânză / Sâropustnaia Nedelea este masa colectivă (de neam), la care nu lipsesc copturile (blinî, pirașki,
plăcinte cu brânză etc.) și ouăle.
Desfășurarea ospățului prezintă
câteva momente – cheie precum: închinarea la icoane în momentul intrării
în casă, rugăciunile, servirea bucatelor, iar la final, cererea
iertării de la gazde, pecetluită cu sărutul triplu al obrazului
acestora. Astfel toți intră în post curați și împăcați.
Bibliografie:
- IVANOV, Andrei, Dicționar religios rus – român, București, Editura Bizantină, 2003, 456 p.
- Site-ul CRLR
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu