1172.INEDIT !!! Istoria electronicii romanesti: Intreprinderea de Calculatoare Electronice "Felix" Bucuresti - partea I-a

    Uneori se intampla si minuni! Chiar si pentru noi, astia mai tehnici si mai logici... Si minunile acestea te "lovesc" tare nu gluma, atunci cand se petrec!

Autorul povestii la "Retrotech",
expozitia "Suntem Romania!"in maini cu un HC90
la care a lucrat ca proiect  

     Ei bine, cum "Suntem Romania!" lupta pentru prezervarea acestei istorii a electronicii romanesti, dar si a produselor respective, "minunea" s-a petrecut zilele trecute la manifestarea numita "Retrotech 2.0", unde am expus si noi o parte din marea colectie pe care o avem in proprietate si grija, intalnind astfel cunoscatori de tehnica electronica, mai incepatori, mai avansati, dar si...UNUL DINTRE CEI CARE A GANDIT si A REALIZAT ELECTRONICA ROMANEASCA in curtea si pe plansetele ICE Felix !

   "Felix" a fost o marca de prestigiu in tarile comuniste dar-culmea- cunoscuta si respectata si in cele capitaliste, chiar daca nu credeti! Un fanion al tehnicii "de varf", sau "high-tech" asa cum o numim astazi.

     Foarte putine se stiu "indoor" despre aceasta firma de varf a Romaniei, de aceea cunoscandu-l am fost deosebit de incantat si l-am provocat sa ne povesteasca din viata sa profesionala si despre proiectele la care a lucrat.

     Sa speram ca nu se va opri aici, la prima parte si ca ne va delecta cu cat mai multa  "istorie nestiuta"!

(nemotoujours)

     Numele meu este Alexandru Curtescu si in perioada 1984-1992 mi-am desfasurat activitatea in cadrul departamentului de proiectare din Intreprinderea de Calculatoare Electronice Bucuresti. A fost o perioda creativa, plina de satisfactii profesionale pentru un inginer tanar si entuziast. 

    In circa patru ani de zile am realizat, impreuna cu colaboratorii mei, un echipament care la acel moment (1988) era cel mai performant din clasa lui - terminal serial cu afisare color. Marea mea satisfactie a fost ca m-am ocupat de toate fazele prin care a trecut realizarea echipamentului, respectiv proiectarea interfetei de afisare (hardware), proiectarea circuitului imprimat pentru interfata de afisare, realizarea firmware-ului pentru interfata de afisare color (scris direct in assembler pentru microprocesorul Zilog 80, cu multe nopti nedormite), realizarea proiectului pilot (cu emotiile inerente – va merge/nu va merge, dar a mers!), realizarea seriei zero, omologarea seriei zero, punerea in fabricatie, suport pentru fabricatia de serie.

DA PAGINA!

 

Autorul "la butoane" ,anii 80

   Dar sa revenim la povestea noastra. Am absolvit facultatea de Automatica si Calculatoare din cadrul Institulului Politehnic din Bucuresti in anul 1984, cu media generala 9,72 (10 la examenul de diploma),  medie care mi-a permis sa aleg la repartitie singurul loc disponibil la Intreprinderea de Calculatoare Electronice din Bucuresti. Aici am fost repartizat in atelierul de proiectare calculatoare de proces, condus de ing. Mircea Brozici. La vremea aceea existau foarte putine placi grafice si de aceea dialogul om-masina era destul de limitat, in sensul ca afisarea se realiza in general prin intermediul unui terminal specializat, care era conectat la calculator pe o interfata seriala. Aceste terminale erau monocrome (caractere albe pe fond negru) si permiteau doar afisarea de caractere alfanumerice (litere si cifre), ceea ce nu era suficient pentru cazul calculatoarelor de proces, unde operatorul trebuia sa aiba o imagine clara, in timp real, asupra fluxului de productie, sa poata accesa grafice de evolutie in timp real a intrarilor si iesirilor, sa poata fi avertizat in cazul aparitiei unor alarme tehnologice.

Pupitru 1

     Sarcina pe care am primit-o a fost proiectarea unui terminal color care sa realizeze toate aceste functionalitati. A fost o mare provocare tehnica pentru vremea aceea, cand pe piata romaneasca mai exista un singurul terminal color produs in serie. Am proiectat o interfata grafica (“Interfata video color VI-01”) ce comunica cu calculatorul pe o linie seriala iar pentru partea de afisare se putea conecta pe orice monitor RGB. Pentru productia de serie, interfata a fost inglobata in carcasa monitorului color, formand ansamblul denumit “Terminal color VI-01”.  Pe langa afisarea caracterelor alfanumerice, terminalul permitea afisarea mai multor seturi de caractere semigrafice (simboluri prestabilite) cu ajutorul carora se realiza desenarea instalatiilor tehnologice. Erau disponibile functiile grafice de trasare linie, dreptunghi si cerc, care dadeu posibilitatea afisarii in timp real a graficelor de evolutie a parametrilor procesului industrial. Cea mai frumoasa functionalitate consta in faptul ca interfata video putea stoca 4 ecrane de informatie, care puteau fi afisate independent sau se putea realiza deplasarea imaginii afisate (scroll)  la nivel de pixel atat pe orizontala cat si pe verticala, in aria celor 4 ecrane 

Pupitru 2

de informatie stocate. Aceasta functionalitate permitea afisarea proceselor tehnologice in mod dinamic, in miscare. Acest lucru se realiza prin desenarea instalatiilor  pe 3 dintre ecranele stocate in memorie, desene identice pentru fiecare ecran. Partea mobila a procesului (fluxul de materii prime, produse finite aflate in miscare) era desenata prin imagini succesive pentru fiecare din cele 3 ecrane. Prin activarea functiei de afisare ciclica a celor 3 ecrane de informatie stocate in memoria terminalului se obtinea efectul de miscare.

    Echipamentele au fost utilizate in dispeceratele automatizate din intreaga tara, principalii beneficiari fiind Dispecerul Energetic National, societatile din domeniul energetic (retele electrice / electrocentrale), Autocamioane Brasov, Neferal Bucuresti, Combinatul Siderurgic Galati, ICEMENERG Bucuresti, Mecanica Fina Sinaia, Grivita Rosie Bucuresti, Institulul de Cercetari Metalurgice Kiev.

Placa cu "plosnite" (hardware)

    Tin sa multumesc colegilor din Intreprinderea de Calculatoare Electronice Bucuresti, colegi care au facut posibila realizarea acestui produs: 
.

-ing. Marian Costica (hardware),

-ing. Calin Constantinescu (software), 

-sing. Dan Oancea (mecanica),

-ing. Mircea Brozici (coordonator proiect),

-ing. Traian Mihu (director tehnic).

povestea si foto din epoca (proprietatea autorului): Alexandru Curtescu,

editare si foto contemporana: nemotoujours

Furnitura